Glanda tiroida este organul ın forma de fluture care secreta hormoni tirodieni (T3,T4) pozitionata pe linia medie a gatului şi pe ambele parti ale traheei. Hipotiroidismul este ca urmare a secretarii scazute de catre glanda, iar hipertirodismul, cunoscut ın popor sub numele de guşa toxica, apare urmarii secretiei excesive. In ea se poate dezvolta nodul şi cancerele asociate. Aceste boli pot fi inflamatorii, microbice sau  de origine autoimuna (tiroida Hashimato,Basedow Graves).

*Bolile inflamatorii şi autoimune sunt tratate cu medicamentatie dar guşele toxice nu raspund la tratament. Nodulii mari mari suspectati de cancer şi cei diagnosticati cu cancer sunt tratate chirurgical.

*Cel  mai importanta cauza ın formarea nodulilor este deficienta de iod ın apa

*Nodulii sunt evaluati cu o ecografie la gat şi printr-o biopsie prin aspiratie cu ac fin(FNAB).

*Noduli suspecti sau cei diagnosticati cu cancer se trateaza cu chirurgia.

In functie de localizarea şi dimensiunea tumorii şi nodulilor, pacientilor le este efectuata tiroidectomie totala bilaterala sau tiroidectomie totala unilaterala. Daca cancerul este extins pe ganglionii limfatici din gegiunea gatului sunt efectuate operatii de disectie pentru a curata glandele din gat.

Glanda tiroida este o interventie chirurgicala importanta datorita nervilor vocali adiacenti şi prezentei celor patru glande paratioride de marimea unei linte ce gestioneaza sistemul osos. Leziunea nervului vocal se dezvolta raguseala permanenta şi dificultati de respiratie. Prevenirea acestor probleme se face cu un dispozitiv de monotorizare care sa arate nervii si cu o interventie chirurgicala meticuloasa. Experienta chirurgicala este critica ın aceasta etapa.

Tratamentul chirurgical poate fi clasic sau ınchis, cum ar fi chirurgia laparoscopica(TOETVA). In metoda ınchisa,operatia se realizeaza prin intrarea pe gura. Scopul este  de a nu lasa cicatrici vizibile pe gat. In ziua de azi operatiile estetice sunt preferate de pacienti.

Ce ıi aşteapta pe pacienti dupa operatia de guşa?

Pacientii sunt pregatiti pentru ınterventia chirurgicala, inclusiv testele hormonale tiroidiene. Nivelurile hormonale trebuie sa fie normale dupa operatie. Operatia dureaza aproximativ doua ore. Trebuie facuta neaparat monotorizarea nervilor.

Daca nu sunt complicatii dupa o zi de internare pacientilor li se scot drenurile şi sunt externati.

*Rezultatul patologiei se evalueaza dupa o saptamana

*Pacientii diagnosticati cu cancer sunt ındrumati catre centrele de medicina nucleara pentru terapia cu iod radioactiv(terapıe cu atom)

*Se ıncepe medicamentatia şi se urmaresc pacientii care au rezultatul patologic negativ

Boli ale glandei paratiroide şi interventii chirurgicale

Acestea sunt glandele care secreta hormoni paratiroidian (PTH) ın marimea de 4 boabe de linte, doua la dreapta ,doua la stanga, pe glanda tiroida. Acestea regleaza metabolismul calciului din organism. Au un rol important ın formarea şi deteriorarea oaseler.

Aceste glande trebuie protejate ın timpul operatiilor chirurgicale. In plus exista adenoame ale glandei paratiroide care provoaca marirea şi secretia hormonala ın exces, iar tratamentul lor este chirurgical. Indepartarea chirurgicala a structurilor numite adenoame ofera un tratament definitiv.

Tratamentul se face prin interventie chirurgicala deschisa sau cu metoda laparascopica ınchisa. Indepartarea glandei corect şi protejarea nervilor este esentiala ın operatia chirurgicala.

Obezitatea este o boala cronica caracterizata printr-un exces de masa corporala şi este ın creştere pe plan mondial. Alimentatie dezechilibrata, activitate fizica insuficienta, factorii genetici, tulburari de somn, tulburari endocrine sunt un factor de risc ın privinta obezitatii.

Obezitatea este un proces nesanatos din punct de vedere metabolic şi multe din organe sunt influentate ın corpul uman. Impreuna cu aceasta poate provoca boli: diabet, accident vascular cerebral, cancer osteoartrita şi vezica biliara.

Obezitatea este o boala care poate fi tratata cu dıeta sau programe de exercitii fizice. Persoanele cu un grad de obezitate avansata pot dezvolta complicatii,de aceea trebuiesc tratate cu recomandarile doctorului şi pot fi aplicate metode de chirurgie bariatrica cum ar fi: bypass gastric, balonul gastric, sleeve gastric şi botox gastric.

La evaluarea obezitatii este folosita calcularea indicelui de masa corporala (İMC) (Schema 1). İMC se obtine prin ımpartirea greutatii ın chilograme la ınaltime ın metri la patrat. Conform acestui rezultat, cei cu indicele de 30 sunt obezi,cei cu indicele mai mare de 40 sunt obezi morbid.

İndice de masa corporala                                     Status

18.5 kg/m2                                                                    Slab

18.5-24.9 kg/m2                                                            Normal

25-29.9 kg/m2                                                                Gradul 1 de obezitate

35-39.9 kg/m2                                                                 Gradul 2 de obezitate

40 kg/m2 şi mai mare                                                      Gradul 3 de obezitate(morbid)

5 Factori de risc pentru obezitate:

Nutritia:

Cea mai evidenta cauza a obezitatii este aportul dezechilibrat de energie. Excesul de energie este transformat de organism ın grasime şi depozitat. Studiile arata ca exista o corelatie pozitiva ıntre o dieta bogata ın grasimi şi obezitate. In mod similar, consumul de carbonhidrati simpli, saritul peste mese,  mancatul şi bautul rapid, consumul ın exces de alcool, gustarile ıntre mese, prajirea şi consumul de produse de patiserie provoaca creşterea greutatii corporale. Potrivit unui studiu din Statele Unite ale Americii (SUA) s-a constatat ca exista o creştere suplimentara  a aportului de energie cu 600 Kcal ın ultimii 40 de ani. Aceasta explica şi creşterea ratelor de obezitate.

Mediul chimic:

Apa, aerul şi pamantul sunt expuse la poluare ca rezultat al productiei industriale. Substantele chimice la care este expusa toata populatia afecteaza greu sistemul digestiv. Exista ın special o relatie stransa ıntre metatele grele şi obezitate. In procesul de producere a alimentelor ambalate ,bisfenolul A şi fitatii din structura plasticulului trec ın alimente. Aceste substante sunt asociate cu deteriorarea metabolismului lipidic şi cu obezitatea.

Factori genetici:

Factorii genetici ocupa un mare rol ın dezvoltarea obezitatii. In 1962 prin ” ipoteza genei trifty” s-a dezvaluit relatia dintre diabet şi genetica pentru prima data. S-a observat ca organismul tine sa depoziteze nutrienti ca urmare a consumului crescut ıntr-o perioada hrana este abundenta fata de perioada cand hrana nu este abundenta ,aceasta fiind frecventa la bastinaşii obezi cu diabet tip 2 din Pima.

Stres:

Exista diferite tipuri de stres şi unele dintre ele provoaca obezitate. Stresul emotional este pe primul loc. La unii pacienti cu depresie a fost detectata o creştere a greutatii corporale cu o rata ıntre 10%-20%. Deasemenea la persoanele cu depresie sezoniera  a fost observata creşterea ın greutate. Acest tip de depresie se localizeaza la persoanele care traiesc ın tarile de nord unde nu exista suficiente beneficii de soare ın lunile de iarna.

Boli endocrine şi metabolice:

In general bolile endocrine duc la aparitia obezitatii. Sindromul Cushing cunoscut cu creşterea glucocorticoizilor este cel mai frecvent caz al obezitatii endocrine. La aceşti pacienti dupa tratamentul cu glucocorticoizi  se observa creşterea ın greutatea corporala cu 25-50 kg.

Pe langa aceasta hipotiroidismul creeaza rezistenta la pıerdera ın greutate mai degraba decat sa provoace obezitate. Cu un program adecvat de tratament medicamentos şi nutritie  aceasta situatie poate fi eliminata.

10 sfaturi nutritionale care previn obezitatea:

Pentru prevenirea şi solutionarea prevelantei crescande ale obezitatii sunt multe strategii. Schimbarea conditiilor de mediu, obiceiurile alimentare şi activitatea fizica insuficienta sunt factori care duc la obezitate dar pot fi preveniti.

-Creati un program de nutritie sub controlul unui nutritionist.

-Acordati o mare importanta activitatii fizice regulate.

-Preferati produsele organice şi cele facute manual celor gata preparate.

-İncludeti fructele şi legumele ın dieta dumneavoastra.

-Stati departe de prajeli şi produse de patiserie.

-Preferati apa şi bauturile fara zahar ın locul celor carbogazoase şi zaharoase.

-Preferati branza şi iaurtul fara grasimi.

-Nu va alimentati cu fast-food.

-Acordati importanta consumului zilnic de apa.

– Aveti grija de consumul sanatos de grasimi.

Sindromul Dumping: se manifesta prin trecerea alimentelor ajunse ın stomac ın foarte putin timp  ın intestinele subtiri. De obicei alimentele bogate ın zaharuri trec in viteza şi fara control din stomacul (operat bypass) ın intestinele subtiri (dumped) şi este o complicatie a operatiei. In genere se stie ca dupa operatia de obezitate apare, dar poate apare şi dupa operatia de esofag. Deci dupa orice tip de operatie pot fi complicatii de tipul dumping.

Care sunt simptomele sindromului Dumping?

Dupa operatiile bariatrice, daca alimentatia se face cu alimente bogate ın carbonhidrati apare sindromul Dumping şi are anumite simptome:

-senzatie de plenitudine la stomac

-dupa mese balonarea stomacului şi senzatia de saturatie maxima

-transpiratie rece

-oboseala

-greturi

-stare de voma

-ameteala

-bataile rapide de inima

Simptomele sindromului Dumping apar dupa alimentatie:

Sindromul Dumping precoce:

Apare la 10-30 minute dupa mese şi de obicei  % 75 din cazurile de sindrom dumping sunt precoce. Manifestari clinice:

-diaree

-arsuri stomacale

-transpiratie

-greturi

Sindromul Dumping tardiu:

Apare la 1-3 ore dupa mese şi spre deosebire de sindromul Dumping precoce zaharul din sange este foarte ridicat şi organismul ıncepe sa furnizeze ın viteza insulina. De aceea la unii pacienti apare hipoglicemia( scaderea zaharului din sange).

Sindromul Dumping terapie nutritionala:

Inaintea tratamentului pacientul trebuie sa-si schimbe stilul de viata. Daca a administrat corect dieta data de dietician şi doctor şi simptomele nu dispar trebuie apelat  din nou  la o interventie chirurgicala.

-In timpul zilei alimentatia trebuie sa fie ın cantitati mici şi dese

-portiile de mancare trebuie sa fie mici, daca este nevoie se folosesc farfurii mici

– ıntre mese şi lichide trebuie sa fie cel putin 30 de minute

– trebuie consumate alimentele  bogate ın proteine

-trebuie evitat consumul de zahar,paine alba,  bauturi gazoase, prajituri,patiserie, alimentele bogate ın carbonhidrati

-mancarea trebuie mestecata bine şi nu trebuie sa fie nici fierbinte nici rece

-dupa senzatia de saturatie nu trebuie sa continuam sa mancam.

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt boli ale inimii şi vaselor de sange . In fiecare an multi oameni ışi pierd viata din aceasta cauza. Este prima cauza de deces pentru barbatii şi femeile din Statele Unite. Cand ne uitam la statiscile privind cauza decesului İnstitutului de Statistica din Turcia-2017, se vede ca bolile sistemului circulator sunt pe primul loc. Fumatul, consumul de alcool, alimentatia dezechilibrata şi rea cresc riscul de BCV. Analizınd baza acestei boli s-a observat ca este o legatura foarte mare ıntre nutritie şi BCV. Nutritia este importanta ın ımbunatatirea mortalitatii şi morbiditatii la aceste grupuri de pacienti. Nutritia adecvata şi echilibrata joaca un rol ımportant ın prevenirea şi tratamentul acestei boli.

Afectiuni cardiovasculare:

-Hipertensiunea

-Boli cardiace ischemice

-Ateroscleroz

-Bolile cerebrovasculare

-Dislipidemii

-İnsuficienta cardiatica

-Transplant

2.Boli cardiovasculare:factori de risc

Alimentatie:

Alimentatia inadecvata şi dezechilibrata, reprezinta un mare risc pentru ateroscleroz, inclusiv boala coronariana. Mancarea sanatoasa este importanta pentru mentinerea profilului lipidic din sange, a tensiunii arteriale şi a greutatii corporale ideale.

Consumul ın cantitati mari de acizi grasi saturati creşte nivelul colesterolului LDL şi colesterolului total HDL.

Sunt indicate grasimile care contin acizi graşi nesaturati ın locul acizilor graşi saturati pentru a se reduce riscul de boli cardiovasculare.

Omega 3 şi din acizii graşi acidul docosahexaenoic (DHA) şi acidul eicosapentaenoic (EPA) reduc riscul de BCV. Macroul, pastravul, heringul sunt bogate ın EPA şi DHA.

Dieta bogata ın fibre este asociata cu riscul scazut de BCV. Fibrele reduc absorbtia colesterolului din intestinul subtire, scazand astfel nivelul colesterolului total şi al colesterolului LDL.

Consumul ridicat de sare reprezinta o amenintare pentru BCV, ın special pentru hipertensiunea arteriala(HT). OMS a declarat ca consumul de sare este de 5g. Legumele şi fructele trebuiesc consumate datorita componentelor antioxidante, functionale şi continutului ridicat de fibre. In plus consumul de legume şi fructe ajuta la reducerea riscului de BCV.

İstoria de familie:

Persoanele cu antecedente familiale de BCV au multe şanse de a se confrunta cu riscul de BCV ın viitor. In plus studiile spun ca bolile precum hipertensiunea arteriala, diabetul şi dislipidemia pot avea o baza genetica.

Fumatul:

Studiile arata ca aproximativ 10% din pacientii cu boli cardiovasculare sunt fumatori. Nu numai fumatul ci şi expunerea la fumul de tigare face sa creasca riscul de ımbolnavire. Multe substante din fumul de tigare cresc oxidarea, deteriorizeaza lipoproteinele şi reduc capacitatea de transport al oxigenului din sange.

Diabet:

Riscul cardiovascular este direct proportional cu creşterea nivelului de glucoza din sange. Nivelurile anormale de glucoza pot cauza hipertensiune arteriala, colesterol HDL scazut şi niveluri ridicate ale trigliceridelor(TG). Daca nivelul glucozei din sange este ıntr-un interval ideal, aceste riscuri sunt reduse.

*In primul rand trebuie adoptat un stil de viata sanatos.

*Trebuie sa va lasati de fumat.

*Trebuie facute exercitii de intensitate moderata timp de 150 minute pe saptamana.

*Persoanele supraponderale trebuie sa consulte un nutritionist pentru scadera ın greutate.

*Consumul de legume, fructe, proteine animale şi peşte trebuie inclus ın programul de nutritie.

*Trebuie evitat consumul de carne preparata,grasimi trans, carbonhidrati rafinati,alimente ambalate cu adaos de zahar.

*Diversitatea alimentara are o mare importanta ın programul de nutritie.

*Sarea ın suplimentar la alimente trebuie redusa şi tinuta sub 5g pe zi.

Sangele pompat ın organism de ventriculul stang al inimii face o presiune asupra vaselor de sange prin care trece. Vasele de sange raspund la aceasta presiune cu o rezistenta. Punctul cel mai ınalt cand inima se contracta se numeşte presiune sistolica şi punctul cel mai scazut cand inima se relaxeaza se numeşte presiune distolica.

Presiunea arteriala este o boala atunci cand presiunea din vasele de sange creşte. Pentru a asigura circulatia,inima munceşte mai mult asigurandu-se ca face fata presiunei arteriale crescute. Pentru ca tensiunea arteriala sa fie normala presiunea sistolica trebuie sa fie sub 120 mmHg iar cea distolica sub 80 mmHg. Prevelanta tensiunii arteriale ın populatie este ıntre 30-45% şi creşte odata cu varsta. Dat investigatiilor, hipertensiunea se observa la unul din trei adulti.

Evaluarea tensiunii arteriale:

                                                Evaluarea tensiunii arteriale

Categorie                                           Sistolic mmHg                               Diastolic mmHg

İdeal dorit                                          120 şi sub                                       sub 80

Precursor hipertensiune                  120-139                                          80-89

Hipertensiune de gradul 1                140-159                                         90-99

Hipertensiune de gradul 2               160 şi mai mare                             100 şi mai mare

Numarul persoanelor diagnosticate cu hipertensiune creşte datorita cauzelor de: activitate fizica insuficienta, consum de alcool,excesul de greutate corporala şi gestionarea slaba a stresului. Tensiunea arteriala este afectata şi de alimentatie. Deci, trebuie asigurata o nutritie adecvata şi echilibrata. Factorii luati ın considerare pentru stilul de viata şi alimentatie:

-Exercitiile fizice regulate sunt importante ın prevenirea şi tratamentul hipertensiunii. De aceea se recomanda sa faceti sport cel putin trei zile pe saptamana.

-Consumul acizilor graşi saturati este ın creştere la nivelul mondial. Reducera acestora duce la scaderea nivelului colesterolului LDL şi colesterolului total. Ghidurile dietice internationale au raportat ca acizii graşi saturati trebuie ınlocuiti de acizi graşi nesaturati ın alimentatie.

-Legumele cu frunze verzi trebuiesc incluse ın programul de alimentatie datorita continutului de potasiu (K).

-Alimentele care contin cereala sunt importante ın alimentatie pentru aportul adecvat de minerale şi fibre.

-İndexul de masa corporala (İMC) trebuie tinut la intervalul ideal

-Trebuie limitat consumul de alcool, femeile un pahar,barbatii doua pahare

-Cel putin de doua ori pe saptamana trebuie consumat peşte sau suplimente cu ulei de peşte, acesta este important pentru controlul tensiunii arteriale

-Nu trebuie consumate alimente ce contin zahar rafinat

-Consumul mare de sare (conserve , muraturi, prajeli), prin creşterea hipertensiunii creşte şi riscul de boli cardiovasculare. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda consumul de sare mai mic de 5gr pe zi

-Consumul adecvat de fructe şi legume care contin potasiu ajuta la reducerea riscului de hipertensiune arteriala

-Planul de nutritie trebuie facut avand ın vedere obiceiurile culturale.

-Se ştie ca dietele bogate ın fibre sunt asociate cu riscul BCV. Conform raportului din 2015 al Consiliuiui Consultativ Ştiintific al Nutritiei (SANC) s-a raportat ca fiecare 7 grame de fibre consumate reduce riscul de BCV cu 9 %.

-Consumul insuficient de calciu creşte riscul de hipertensiune arteriala. De aceea trebuie acordata o mare atentie consumului zilnic de lapte, iaurt şi branza cu continut scazut ın sare.

-Controalele regulate de sanatate trebuiesc efectuate la timp.